|
Fondurile UE ne prind pe picior de amatori
Articol de Ioana Morovan, Andreea Gheorghe
Mult
asteptatele miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, disponibile
de anul viitor, nu sunt o prada usoara.
Ele sunt "pazite" de programe care, dupa toate datele existente acum,
vor impune conditii destul de aspre pentru firmele care le vaneaza.
Proiectele finantate prin Fondurile Structurale vor fi complexe, iar
sumele puse in joc pentru acestea, pe masura. stacheta criteriilor de
selectie a beneficiarilor va fi situata la niveluri din ce in ce mai
inalte. Potrivit expertilor, putem ajunge in situatia ridicola de a
"avea mai multe proiecte de realizat decat contractanti".
Firmele care nu au exercitiul redactarii si implementarii unor proiecte de
anvergura se vor obisnui cu greu sa respecte conditiile rigide impuse de
la Bruxelles. Fie ca sunt lucrari ample de infrastructura sau servicii de
consultanta, companiile care au mai traversat astfel de experiente vor fi
clar avantajate. Este vorba, evident, despre intreprinzatorii cu
experienta internationala, in special multinationale europene. Asa s-a
intamplat, practic, si in cadrul programelor de pana acum. Firmele
romanesti care au castigat finantari sunt IMM-uri, aflate pe listele
proiectelor finantate cu sume mici, de circa 100.000 de euro. Tot ce
depaseste 500.000 de euro a ajuns, in general, in buzunarul marilor
companii europene. Este vorba despre contracte de lucrari de constructii,
asistenta tehnica si servicii de consultanta, atribuite prin licitatie.
In cadrul programului ISPA- Mediu, din 37 de proiecte de infrastructura
insumand 400 de milioane de euro, 33 au fost atribuite spre executie unor
companii din UE. La celelalte, au participat si intreprinzatori romani,
dar numai in consortiu cu altii, straini. Firmele romanesti nu au nici
capacitate tehnica, nici economica pentru a concura in asftel de proiecte.
"Cat despre cele straine, au o serie de avantaje, printre care
garantiile si creditele primite de la bancile din tarile de unde provin",
spune Liviu Daschievici, expert in constructii.
Licitatiile castigate in Romania inseamna locuri munca si investitii
realizate pe plan local, mai ales ca un procent din aceste sume revine
subcontractorilor, majoritatea firme romanesti. Cei care sunt familiari cu
mecanismele din domeniu arata ca exista si efecte negative: "Marile
companii subcontracteaza la preturi care uneori ajung la 50% din valoarea
celor din contractele initiale", explica Daschievici. Potrivit acestuia,
crearea de locuri de munca este intr-devar un castig, dar avantajul ar fi
mai mare daca acest lucru s-ar realiza prin companii romanesti. Din pacate,
ele nu pot castiga licitatii.
Situatia este similara si in cazul contractelor de consultanta pentru
proiecte europene. Firmele care le obtin considera ca partea romana este
clar avantajata. "Suntem unul dintre grupurile internationale care a
atras angajati si colaboratori romani, realizand un transfer de know how
adevarat. Sunt persoane care lucreaza in cadrul Louis Berger de mai bine
de zece ani, atat in proiecte in Romania, cat si in tarile din zona",
precizeaza Calina Nistor, director adjunct - Biroul Regional pentru
Europa Centrala si de Est, al grupului de consultanta Louis Berger. Astfel
de companii, castigatoare de licitatii, sunt foarte des intalnite pe
listele autoritatilor romane si europene. Situatia devine lesne de inteles
daca este analizata din perspectiva conditiilor de participare la
licitatii. Cifrele de afaceri trebuie sa fie de cateva milioane de euro in
ultimii ani si se cere o experienta bogata in proiecte similare. In plus,
"este o problema legata de venituri. Firmele trebuie sa dispuna de forta
financiara pentru prezentarea garantiilor ce acopera avansul necesar
inceperii proiectului. Aceste garantii sunt aproape imposibil de furnizat
de catre majoritatea companiilor autohtone", spune Sorin Caian, asociat
la BDO Conti Audit.
In cazul intreprinderilor mici si mijlocii, pentru proiecte mici de
investitii sau servicii, exista de asemenea riscul aparitiei
"concurentilor" din UE, care stiu sa realizeze proiecte pe sistemul
fondurilor structurale. sansele celor mai putin experimentati sunt fie sa
le atraga pe cele europene in consortii fie, pur si simplu, sa ajunga la
nivelul lor.
Milioane de euro in buzunarul multinationalelor
- Prin programul ISPA, 138 de companii au beneficiat de fonduri europene, fie ele pentru servicii de consultanta, asistenta tehnica sau constructii. Imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin criteriile de selectie la licitatii face ca doar 13 firme din Romania sa fie prezente pe lista. Suma totala contractata pana acum in cadrul programului ISPA se ridica la peste un miliard de euro.- In cazul programului Phare 2000, prezenta firmelor romanesti pe lista proiectelor de infrastructura este mai vizibila. Cu toate acestea, 60% din companiile care au castigat proiecte Phare sunt din strainatate.
"Marile companii subcontracteaza la preturi care ajung uneori la 50% din valoarea celor din contractele initiale"
Liviu Daschievici,
expert in constructii
Sursa: Capital
